ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


deosebesc între ele atât prin limbă, cât şi ca obiceiuri şi port şi deşi locuiesc împreună de veacuri, cu foarte mici excepţii nu şi-au împrumutat nici limba, nici obiceiurile, ci le păstrează fiecare, cu dârzenie, pe ale sale”.


Tabel 1 Etnia


Maghiari Germani Slovaci


Români Ruteni Croaţi


Sârbi Evrei Alţii


TOTAL


Evoluţia structurii etnice a populaţiei Ungariei (1869-1910) 1869


1880


6 156 421 1 820 922 1 817 228


3 470 069 469 420 206 651


267 344 -


11 295 13 229 350 Sursa: Seişanu 2000, p. 120. Autorul recunoştea că ungurii locuiau în centrul ţării, pe când munţii şi dealurile de la periferie erau


populate de alte naţionalităţi. Astfel, potrivit opiniei sale, fundamentată pe baza datelor statistice, cea mai mare pondere a populaţiei maghiare se afla în comitatul Csongrád, urmat de Heves, Györ, Borsod şi Szabolcs, de ţinutul Iasigilor şi Cumanilor, precum şi în oraşele din Hajdu, în vreme ce în Vas şi Sopron ungurii formau aproape jumătate din totalul populaţiei. În acelaşi timp, referindu-se la minoritatea românească din Ungaria, autorul făcea următoarele constatări: „în Ungaria, după maghiari şi slovaci, românii sunt cei mai numeroşi, fiindcă în 1 423 localităţi s-au găsit 1 211 544 suflete, dintre care 907 693 greco-orientali, 301 813 greco-catolici, iar 2 035 romano-catolici. Împreună cu cei din Transilvania, numărul românilor se ridică la 2 203 542 persoane. Curat românesc nu este nici un judeţ, însă românii formează majoritatea în judeţele Caraş, Timiş, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, în ţinutul Chioarului şi în regiunile grănicereşti ale Banatului; alcătuiesc aproape 1/3 din populaţia judeţelor Bihor, Satu Mare şi Maramureş, 1/4 în Csanád, 1/6 în Ugocea şi Torontal, apoi mai locuiesc în Békés şi Szabolcs”. Din datele statistice prezentate de W. Stricker în 1847 rezultă acelaşi lucru: ungurii formau, în


comparaţie cu celelalte naţionalităţi, un procent destul de redus. De asemenea, aceştia erau minoritari în Ardeal şi în Regiunile Grănicereşti din sudul Ungariei. La rândul său, Gyula Kautz, comentând rezultatele recensământului austro-ungar din 1850-1851 recunoştea caracterul eterogen al populaţiei Ungariei, comparând-o şi el cu o Europă în miniatură sub raport etnic. Din datele aceluiaşi autor rezultă că populaţia românească era stabilită în mare parte pe teritoriul Maramureşului până în judeţul Bereg-Ugocea, în părţile centrale ale judeţelor Satu Mare şi Bihor, deţinând cele mai însemnate ponderi şi în Banatul Timişan şi în judeţul Arad. Ungurii populau la această dată, în masă relativ omogenă, doar ţinutul de câmpie din stânga Tisei şi cel dintre Dunăre şi Tisa, fiind şi aici amestecaţi cu insule de populaţie germană şi slavă. V. Prasch descria în 1853 blocul etnic unguresc ca fiind redus numai la regiunea de câmpie din centrul


ţării având şi aici, în interiorul său, numeroase minorităţi etnice. Blocul unguresc era înconjurat de jur-împrejur de către naţionalităţi străine: „rutenii şi slovacii la nord-est şi nord-vest, slovenii şi sârbo-


57


6 445 487 1 953 911 1 864 529


2 405 085 356 062


2 352 339


624 826 264 689


15 642 102 1890


7 426 730 2 107 577 1 910 279


2 592 905 383 392


1 554 000 1 057 264


707 961 318 251


17 349 398 1900


8 679 014 2 114 423 2 008 744


2 785 265 427 825


1 670 905 1 042 022


826 222 394 142


19 122 340 1910


10 050 575 2 037 435 1 967 970


2 949 032 472 587


1 833 162 1 106 471


932 458 469 255


20 886 487


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112