DISCONTINUITĂŢI TEMPORALE ÎN EVOLUŢIA PIEŢEI FORŢEI DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA
Cercet. şt. pr. III dr. Irena MOCANU*)
*) Institutul de Geografie al Academiei Române, 023993, str. Dimitrie Racoviţă nr. 12, sector 2, Bucureşti. E-mail:
mocanitai@yahoo.com
Temporal discontinuities in the evolution of labour market in Romania. A stage-wise approach
to the social-economic evolution of the labour market is made in the present paper, with highlight on those events (thresholds) delimiting the phases of labour market development in Romania. The socio-economic background of labour market dynamics is divided in six stages: modern time, inter-war period, Romania under communism, the post-transition time and the EU member state. Each period is important for the evolution of the labour market in Romania, but three of themes are analysed in detail, outlining the followings features: the economic regression, the explosion of unemployment and “unemployment inertial” and the production and labour in “lohn” system being specific for the transition period; the economic strengths, the decrease of unemployment and its structural problems, the labour force ageing and the external migration for work are characteristic for the post-transition interval; the economic growth followed by the economic depression in the period when Romania becomes EU member-sate. In Romania, the relationships between space, labour force and socio-economic and politic backgrounds were first expressed by a simple and very close link between labour resources and the practice of agriculture, then by a reporting an increasingly more complex to other types of resources, to the convergence trends of the capital, labour force and information flows in urban areas, to the regress of the rural space, to the regional disparities in development process. In fact, a predominantly agricultural labour market was turned into an increasingly more diverse labour market in terms of structure and territorial differences.
Key-words: temporal discontinuities, thresholds, labour market, Romania Introducere
Schimbările ideologice şi politice, evenimentele istorice şi economice de anvergură internaţională
(cele două războaie mondiale, crizele economice) şi naţională (mişcări ţărăneşti, naţionalizare, revoluţii etc.) s-au constituit în repere temporale care au modificat întreaga societate românească, implicit şi piaţa muncii. Aceste repere istorice au reprezentat praguri1)
, de la care relaţiile pe piaţa muncii s-au schimbat,
comparativ cu specificul anterior, modificându-se şi raporturile acestei pieţe cu celelalte ale economiei naţionale şi internaţionale. Traversarea pragului evidenţiază modificarea care are loc în manifestarea proceselor şi fenomenelor de la nivelul componentelor sistemelor economic, social şi politic, implicit ale pieţei muncii: se trece de la o linearitate relativă la nelinearitate sau invers (Petrea 1998). Principalul fapt este că trecerea pragului înseamnă schimbarea sistemului (piaţa muncii), aşa încât perioadele de stabilitate relativă alternează cu cele de instabilitate. Etapizarea cadrului economico-social şi politic de evoluţie a
1) Pragurile sunt discontinuităţi spaţio-temporale, statice sau dinamice, în distribuţia masei şi energiei în sistem
care marchează apariţia sau stingerea unor fenomene extreme (nelineare). Pragurile reprezintă esenţa schimbării pentru că, odată traversate, sistemul, fie se destructurează, fie se autoorganizează în direcţia edificării unor noi condiţii de echilibru, apropiate de cele existente anterior traversării sau sensibil diferite (Petrea, D., Geografie generală, curs,
http://geografie.ubbcluj.ro/Cursuri/docs/GgC1114.pdf, accesat 2010 şi Petrea, D., (1998), Pragurile de substanţă, energie şi informaţie în sistemele geomorfologice, Editura Universităţii din Oradea).
27
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112