ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


(Fabrica de ulei Solaris – spaţiu destinat la ora actuală unui ansamblu rezidenţial şi Moara Olmazu, ambele demolate în 2007 sau Uzina de Gaz).


Moldova Specialiştii din cadrul Muzeul Tehnic „Ştefan Procopiu” din Iaşi au desfăşurat, începând din 2006, o


serie de cercetări care au avut ca principal scop repertorizarea elementelor de patrimoniu industrial din Moldova. Acţiunile întreprinse au vizat iniţial identificarea şi cartarea elementelor de patrimoniu industrial, cu scopul de a le conserva şi valoriza ulterior. Aceste acţiuni conjugate au devenit în această perioadă o necesitate deoarece o serie de obiective industriale, în urma privatizării, au fost preluate de investitori care au „contribuit” la accentuarea degradării unor obiective economice sau au iniţiat acţiuni încadrate în categoria „demolărilor preventive” pentru a frâna procesul de conservare şi valorificare culturală a unor obiective economice cu certă valoare tehnică. Astfel, până în prezent, specialiştii Muzeului Tehnic din Iaşi au reuşit să claseze o parte din elementele de patrimoniu industrial din municipiul Iaşi (precum fabrica de cărămidă Ciurea). Muzeografii şi-au propus să iniţieze o nouă etapă care are ca obiectiv final înfiinţarea unui muzeu de arheologie industrială, reprezentând una dintre primele acţiuni de acest gen din ţara noastră. Muzeul va fi amenajat în fostul depozit al fabricii de cărămidă Ciurea din Iaşi, în cadrul căruia vor fi colecţionate diferite elemente de arheologie industrială: vor fi translocate locomotive şi vagoane vechi din Atelierul de reparaţii Nicolina din Iaşi, va fi amenajată o platformă pentru expunerea unor tipuri de maşini grele, elemente de energie termică (centrale termice vechi, motoare), tramvaie, etc. Însă, acţiunea de valorizare a elementelor de patrimoniu industrial a fost şi este şi în prezent „blocată” de birocraţia de la nivelul instituţiei care asigură fondurile financiare necesare pentru amenajarea muzeului. Pentru a-şi continua demersurile deja întreprinse, muzeografii vor depune un proiect de cooperare internaţională finanţat din fonduri europene, pentru a face posibilă propunerea de organizare a muzeului. În paralel, se constituie o bază de date constituită în urma cartărilor efectuate cu scopul de a extinde


site-ul Muzeului Virtual interactiv de Arheologie Industrială, care cuprinde imagini realizate în urma cartărilor elementelor de patrimoniu industrial din Moldova. Această acţiune întreprinsă de către specialiştii muzeului, cu scopul de a promova valorile patrimoniului industrial, va presupune şi organizarea unei expoziţii multimedia intitulată „Memoria patrimoniului industrial” destinată sensibilizării opiniei publice şi structurilor de decizie angrenate în amplul proces de salvare a patrimoniului industrial.


Depresiunea Petroşani Bazinul carbonifer Petroşani se caracterizează printr-o mare varietate de elemente de patrimoniu


cultural, între care se individualizează elementele de arheologie industrială identificate la nivelul unităţilor miniere neoperaţionale. Dezvoltarea industriei extractive a modelat şi configuraţia peisajului urban prin inserţia predominantă în spaţiul rezidenţial a două tipuri de cartiere specifice zonelor puternic industrializate: coloniile muncitoreşti construite odată cu primele exploatări de cărbune (secolul al XIX- lea) şi cartierele muncitoreşti moderne din perioada comunistă. Aceste obiective reprezintă o prelungire în plan social a activităţii economice. În literatura de specialitate, coloniile muncitoreşti sunt considerate atracţii sociale-culturale şi sunt asimilate elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial (Edwards și Llurdés 1996). Valorile istorică şi arhitecturală a coloniilor muncitoreşti au determinat clasarea unora dintre


acestea ca monumente istorice (ex. Cartierul „Colonia” din municipiul Petroşani). Acţiuni de valorificare a patrimoniului industrial se desfăşoară şi în Depresiunea Petroşani,


51


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112