This page contains a Flash digital edition of a book.
Petru URDEA - O privire asupra studierii reliefului glaciar şi periglaciar din România în ultimele două decenii Urmând exemplul oferit de către cercetători din ţări cu tradiţie în domeniu şi beneficiind de


avantajele tehnicii computaţionale, posibilitatea existenţei permafrostului în Carpaţii Româneşti a fost abordată prin prisma unor modele bazate pe SIG (Sistemele Informaţionale Geografice), toate rezultatele fiind convergente spre un răspuns afirmativ. Amintim astfel modelul bazat pe altitudine şi radiaţia solară aplicat pentru Detunata Goală (Urdea et al. 2001-2002), cel bazat pe relaţiile dintre elementele climatice, rezultatele BTS şi unele forme de relief cu valoare de indicator al existenţei permafrostului, ca gheţarii de pietre şi peticele de nevé, aplicat la Munţii Retezat (Török-Oance 2004a) şi la Munţii Făgăraşului (Voiculescu, Törok-Oance, 2004), sau modelul topo-climatic şi modelul ,,Entremont’’ aplicat pentru Munţii Iezer (Szepesi 1998-1999; Szepesi 2007).


Fig. 2. Secţiune într-un muşuroi periglaciar de pe Muntele Mic şi imaginea termică a acestuia, cu evidenţierea miezului îngheţat (08.05. 2010).


Pentru a diminua, sau a elimina scepticismul unora privitor la manifestarea actuală a proceselor


periglaciare, sau ceea ce se denumeşte a fi un periglaciar activ, se impune desigur ca necesară nu emiterea de păreri speculative (e.g. Urdea 1997b; Voiculescu 2000a; Ielenicz et al. 2005; Nedelea 2005; Nedelea 2006; Nedelea et al. 2009), ci monitorizarea instrumentală, pe cât posibil standardizată, a unor procese şi forme periglaciare. După câteva începuturi încurajatoare (Urdea 1989, 2000a), a fost demarat un program de studiere a


elevaţiei periglaciare în etajul alpin carpatic, primele rezultate obţinute evidenţiind diferenţierea manifestării acestui fenomen în cazul unui muşuroi periglaciar faţă de un teren plat, pentru întreaga perioadă monitorizată, 2001-2003, valorile medii fiind de 47 mm şi respectiv de 20,55 mm, cu o valoare maximă de 160 mm (Urdea et al. 2002-2003), toate valorile fiind analizate în corelaţie cu grosimea stratului de zăpadă, cu valorile temperaturii aerului şi cu adâncimea îngheţului, aflată cu ajutorul criometrului Danilin. Aceste preocupări au fost apoi extinse şi asupra monitorizării proceselor de solifluxiune, creep, elevaţie periglaciară, dezagregare şi acumulare de material în conuri de grohotiş, a caracteristicilor morfometrice şi compoziţionale ale depozitelor de debris flow şi a nivaţiei (Urdea et al. 2004, 2008c). Astfel, au fost consemnate valori cuprinse între 5 şi 12,3 mm/an în cazul blocurilor reptante de pe Parângul Mic, şi valori cuprinse între 0,37 cm/an şi 9,95 cm/an, privite ca şi contribuţie a creepului la dinamica lobului de solifluxiune pietroasă de pe Muntele Gemănarea (Urdea et al. 2004, 2008c). Utilizarea de termistori (tip DS 1922) cu o rezoluţie sporită (0.0625°C) a permis conturarea unei


12


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112