Vasile LOGHIN - România şi românii într-un tratat american de geografie regională
redată România în frontierele sale interbelice, cu Transilvania, Bucovina, Basarabia şi Cadrilater. De asemenea, sunt operate schimbările de graniţe survenite după al doilea război mondial şi după evenimentele din perioada 1989-1992 în spaţiul ex-sovietic şi ex-iugoslav. Pe această hartă sunt trasate două frontiere (limite) geopolitice: frontiera URSS cu statele europene şi frontiera actuală a Europei (Europei Estice) – present realm boundary –, adică frontiera Europei Estice (aşa cum o definesc cei doi geografi americani), respectiv a ţărilor baltice, Belarusului şi Ucrainei cu Rusia, frontieră care nu are nimic în comun cu limita estică naturală (fizico-geografică) a Europei. Românii în spaţiul lor geografic. Sunt de interes pentru noi referirile geografilor americani la
români şi naţionalităţile conlocuitoare. Credem că ele au ca sursă statisticile din România şi ţările vecine, de moment ce formulările şi reprezentările sunt în mare măsură corecte. Astfel, problemele de etnicitate sunt obiectiv expuse, unele scăpări provenind, probabil, din lipsa sau
inexactitatea datelor despre românii din Ucraina, Bulgaria şi Serbia. Din harta „Ethnic mosaic of Eastern Europe” (Fig. 1-24, pag. 99)(Fig.3) pot fi extrase următoarele date: - românii ocupă un areal vast şi unitar, cuprinzând România de astăzi, Republica Moldova şi regiunea
Odessa (sudul Basarabiei) din Ucraina; în mod regretabil, nu sunt semnalaţi cei din Bucovina de nord. Pe harta „Former Eastern Europe (1919-1991)” sunt indicaţi prin simbolul „R” românii din Serbia, de
pe valea Timokului şi din defileul Dunării. Nu sunt semnalaţi însă românii din Banatul sârbesc, de pe valea Timokului aferent Bulgariei, nici cei din nordul Bucovinei, din Bugeac şi Transnistria. Sunt însă puşi in evidenta ruşii din Chişinău şi împrejurimi, ca şi din Transnistria. Minorităţile din spaţiul etnogenetic românesc sunt reprezentate pe aceeaşi hartă a etnicităţii („Ethnic
mosaic of Eastern Europe”) şi în harta „Languages of Europe” (Fig. 1.8, pag 56) (Fig. 4): maghiarii sunt redaţi printr-un areal compact şi distinct în partea centrală a României (Harghita, Covasna, Mureş), dar şi prin două areale configurate cu linii întrerupte, care sunt explicitate la legendă prin formula „arii de concentrare semnificativă ale altor limbi utilizate adiacent limbii naţionale”, respectiv areale locuite şi de maghiari şi germani.
Fig. 3. Românii în spaţiul lor etnogenetic şi minorităţile pe harta „Ethnic mosaic of Eastern Europe”: 1. români; 2. maghiari; 3. ruşi şi ucraineni
42
Fig. 4. Românii şi minorităţile pe harta „Languages of Europe”: 1. români; 2. maghiari; 3. români şi maghiari; 4. români şi germani (saşi)
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112