This page contains a Flash digital edition of a book.
Irena MOCANU - Discontinuităţi temporale în evoluţia pieţei forţei de muncă din România


rândul tinerilor şi, concomitent, deficit de forţă de muncă. La sfârşitul anului 2006 şi pe parcursul lui 2007 s-a resimţit la nivel naţional un deficit de forţă de


muncă, mai accentuat în construcţii (52-55%), industria uşoară (57%), turism (42-45%) (Sursa: Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti), iar pentru intervalul 2013 – 2015 preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză afirma ”că pe piaţa muncii va exista un deficit de forţă de muncă” (Rompres, februarie, 2007). În primul trimestru al anului 2008, Guvernul României a aprobat Planul de măsuri pentru revenirea în ţară a cetăţenilor români care lucrează în străinătate (HG nr. 187/20 februarie 2008, publicat în MO nr. 163/3.03.2008), ca dovadă a importanţei migraţiei pentru muncă în străinătate, ca sursă a deficitului de forţă de muncă. Acest plan nu a mai fost pus în aplicare, pentru că deficitul de forţă de muncă s-a transformat în excedent, odată cu debutul crizei economico-financiară la sfârşitul anului 2008. Criza economică. Din trimestrul IV al anului 2008 şi mai ales de la începutul anului 2009, criza


mondială a influenţat negativ dinamica economică a României. În trimestrul I 2009, PIB-ul ţării scăzuse cu 6,2% faţă de aceeiaşi perioadă a anului precedent (comunicat INS, citat pe www.wall-street.ro). Oferta de locuri de muncă vacante s-a redus considerabil din trimestrul II 2008 până în trimestrul III 2010, cu 52,1%. Rata generală a şomajului a crescut de la 4,4% în luna decembrie 2008 la 7,44% în iunie 2010, iar la nivel teritorial peste jumătate dintre judeţele ţării aveau valori ale ratei generale a şomajului superioare mediei naţionale.


Concluzii Identificarea discontinuităţilor temporale şi studierea trăsăturilor generale ale pieţei muncii în


diferitele etape evolutive delimitate de evenimente/praguri evidenţiază faptul că, în România, relaţiile dintre cerea şi oferta de forţă de muncă, dintre aceste două componente şi factorii de natură economică, politică, demografică, socio-culturală, educativ-formativă etc. s-au modificat în timp şi în spaţiu. Abordarea din perspectivă cronologică arată cum relaţiile dintre forţa de muncă, spaţiu, dezvoltare economică au evoluat de la o raportare simplă dar foarte strânsă cu resursele cadrului natural, la una din ce în ce mai complexă. Plurivalenţa acestor relaţii a rezultat din diversificarea economiilor locale şi a conexiunilor cu cele regionale, din dezvoltarea reţelei urbane, din existenţa disparităţilor inter- şi intra-regionale etc. Astfel, piaţa muncii din România s-a transformat dintr-una predominant agricolă, într-una diversificată structural şi diferenţiată teritorial, dintr-una închisă, într-una deschisă pieţei continentale şi internaţionale, dintr-una nereglementată, într-una instituţionalizată, în acord cu cadrul instituţional al Uniunii Europene.


Bibliografie Andreff, V. (2001), Inerţiile economice ale tranziţiei, în vol. Tranziţie şi reformă, Popa, I. (coord.), Bal


Ana, Bălteanu Irina, Diaconescu M., Hurduzeu H., Korka M., Neguţ S., Ed. Economică, Bucureşti. Bal, Ana (2001), Trăsături generale ale procesului de tranziţie la economia de piaţă în ţările foste


comuniste, în vol. Tranziţie şi reformă, Popa, I. (coord.), Andreff, V., Bălteanu, Irina, Diaconescu, M., Hurduzeu, H., Korka, M., Neguţ, S., Ed. Economică, Bucureşti. Dijmărescu, E. (1992), Economia României înainte şi după 1990. O analiză a faptelor, Probleme


economice, nr. 44, INCE, Academia Română, Bucureşti. Dinu, M. (2007), Ciclurile tranziţiei – o perspectivă epistemologică asupra globalizării, în vol. România în


Uniunea Europeană. Calitatea integrării. Creştere. Competenţă. Ocupare, Bucureşti http://www.ectap.ro/ 34


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112