This page contains a Flash digital edition of a book.
Ioan Sebastian JUCU - Cadrul teoretic şi metodologic de analiză al procesului de restructurare urbană...


datelor concrete prelucrate prin intermediul sistemelor informatizate geografice şi al altor metode prin a căror aplicare se obţin interpretări obiective asupra realităţii spaţiale din teren. Criteriul demografic este centrat pe cercetarea dinamicii aşezării prin filtrul presiunii pe care


populaţia o exercită asupra componentelor de mediu şi, implicit antropice. Folosirea unor indicatori care ilustrează dinamica, structura, densitatea şi alte particularităţi ale resurselor umane conduc la analiza corectă a procesului de restructurare urbană în acord cu particularităţile demografice ale habitatului. Criteriul economic relevă dinamica funcţională a unei aşezări, precum şi modul de organizare


spaţială al acesteia în contextul evoluţiei sectoarelor de activitate guvernate de anumite legităţi politice şi economice. Cercetarea caracteristicilor particulare de manifestare a mediului economic dintr-o anumită comunitate umană este în măsură să explice reorganizarea permanentă a spaţiului, în funcţie de noile nevoi şi solicitări ale colectivităţilor umane precum şi de cele ale sistemelor legislative, care domină şi controlează dezvoltarea la un moment dat. Criteriul politico-legislativ se bazează pe studiul contextelor politice care guvernează societatea la


diferite niveluri scalare, de la politicile promovate la nivel global, până la cele naţionale, regionale şi locale. În aceeaşi măsură, reprezentative sunt şi legile, normele şi valorile scrise sau nescrise ale unui spaţiu umanizat, care îl domină şi care îi oferă o identitate şi o personalitate unică. Analiza politicilor de dezvoltare, în sens diacronic şi din perspectiva prezentului, expune în mod cauzal tendinţele care au marcat permanent organizarea unei aşezări în diferitele sale etape de evoluţie. Abordările contemporane de geografie urbană pun accentul tot mai puternic asupra cercetării politicilor de dezvoltare ca instrument de explicare al dinamicii teritoriale. Criteriul social, prin intermediul relaţiilor din ce în ce mai complexe dintre diferitele grupuri umane,


are posibilitatea de a explica modelele de organizare şi reorganizare a paternurilor sociale din cadrul unei aşezări. Determinările rezultate, cel mai adesea prin metode calitative, relevă specificul comunităţilor dar şi problemele de ordin structural şi funcţional cu care acestea se confruntă. Criteriul descentralizării, ca urmare a transferului de putere spre structuri situate la niveluri


ierarhice inferioare, îşi evidenţiază utilitatea prin înţelegerea mecanismelor de funcţionare a managementului local la nivel de aşezare umană. Studiul acestuia, împreună cu analiza componentelor de decizie şi control care îşi asumă dezvoltarea locală, sunt reprezentative în demersul de cunoaştere a tendinţelor specifice, particulare de evoluţie, prin intermediul afirmării identităţii locale. Criteriul fizionomic, peisagistic, al imaginii şi designului urban stă la baza cuantificării modului în


care peisajul unei aşezări suportă transformări, mai mult sau mai puţin intense, în funcţie de modelul de dezvoltare adoptat de comunitate, de managementul practicat asupra spaţiului geografic şi de maniera distinctivă în care colectivităţile umane personalizează habitatul. Analiza prin intermediul acestui criteriu, se realizează în acord cu politicile economice, cu tendinţele managementului urban şi cu sistemele ori complexele culturale care se individualizează într-un anumit loc, în diferite perioade de timp. Între această modalitate şi criteriul cultural se stabilesc raporturi strânse de interdependenţă. Criteriul cultural şi psihologic-mental este în măsură să ilustreze, pe baza aplicării metodelor


calitative de cercetare, percepţia individuală, de grup sau colectivă asupra spaţiului urban şi, implicit, asupra dinamicii sale în raporturile de interdependenţă a identităţii locale cu procesul universal de globalizare. Ataşamentul faţă de loc, constituie segmentul prin analiza căruia se poate determina contextul percepţiei culturale asupra habitatului. Ideea mai mult sau mai puţin subiectivă a perspectivei constituie viziunea integrată de determinare a caracteristicilor culturale, în concordanţă cu demersurile de restructurare urbană şi cu acţiunile de organizare şi amenajare a spaţiului oraşului între dezideratul de afirmare a valorilor culturale locale şi imperativele universalizării lumii. Criteriul competitivităţii urbane porneşte de la premisa reală conform căreia aşezările urbane se


78


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112