oncolog-hematolog
ro
sunt constatări prezente la pacienţii cu
MM ( figurile 21, 22 şi 23).
Plasmocitoza medulară, un criteriu
major de diagnostic, a fost prezentă în
PBJ-
proporţie de 40-0% la un procent de
41%
50% dintre pacienţi, doar 13% pacienţi au
prezentat un procent de plasmocite mai
mic de 20%, care sugerează precizarea
unui diagnostic precoce ( figura 24).
PBJ+
Afectarea renală este frecventă şi
se manifestă prin diferite grade de
59%
insuficienţă renală. Este prezentă la
pacienţii cu valori ale calcemiei peste 11
mg% şi care prezintă proteinuria Bence Figura 27. Relaţia IR - prezenţa/absenţa PBJ
Jones ( figurile 25, 26 şi 27).
Încadrarea stadială a bolii a avut în
vedere următoarele criterii, recomandate
de Durie şi Salmon, în măsură să exprime
indirect masa tumorală: valoarea Hb, a
I A
Ig monoclonală, a calciului şi creatininei
serice, prezenţa lizelor osoase ( figura 10%
I B
2).
III B
3%
II A
Suspiciunea de diagnostic a fost for-
32%
5%
mulată la aproximativ 75% dintre pa-
II B
cienţii din clinicile universitare ( figura
5%
29).
Profilul clinicilor care au formulat
suspiciunea a fost foarte divers, dar a
fost în concordanţă cu simptomatologia
pacientului cu MM ( figurile 30 şi 31).
Supuse exigenţelor diagnosticului po-
III A
zitiv şi diferenţial, încadrările diagnos-
tice amintite au condus la asimilarea
45%
lor ca manifestări clinice subsecvente
procesului de proliferare tumorală şi nu
ca entităţi proprii. Figura 28. Stadializarea MM
Concluzii
Recunoaşterea precoce a bolii, chiar
dacă nu este urmată „automat” de
25%
instituirea medicaţiei specifice, rămâne
benefică prin faptul că oferă posibilitatea
unei supravegheri de specialitate, per-
mite sesizarea trecerii bolii spre forma ei
activă, permite instituirea în timp util a
protocolului terapeutic adecvat. Diverse clinici
În prezenţa unor simptome semnal
sau numai a unor acuze nespecifice
cu evoluţie lent progresivă, se impune
Asistenta
efectuarea unor minime investigaţii
biologice: electroforeza deţine un loc
medicala primara
prioritar; o migrare de tip monoclonal
reprezintă primul pas obiectiv în con-
firmarea suspiciunii de MM; adevăra-
ta delimitare diagnostică urmează a fi
efectuată în clinica de profil pe baza
75%
datelor aspiratului medular şi a inves-
tigaţiilor suplimentare dictate de parti-
cularităţile cazului. n Figura 29. Provenienţa formulării suspiciunii de MM
Nr. 7 (2)/2009
pag. 63
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68