oncolog-hematolog
ro
sunt constatări prezente la pacienţii cu
MM ( figurile 21, 22 şi 23).
Plasmocitoza medulară, un criteriu
major de diagnostic, a fost prezentă în
PBJ-
proporţie de 40-0% la un procent de
41%
50% dintre pacienţi, doar 13% pacienţi au
prezentat un procent de plasmocite mai
mic de 20%, care sugerează precizarea
unui diagnostic precoce ( figura 24).
PBJ+
Afectarea renală este frecventă şi
se manifestă prin diferite grade de
59%
insuficienţă renală. Este prezentă la
pacienţii cu valori ale calcemiei peste 11
mg% şi care prezintă proteinuria Bence Figura 27. Relaţia IR - prezenţa/absenţa PBJ
Jones ( figurile 25, 26 şi 27).
Încadrarea stadială a bolii a avut în
vedere următoarele criterii, recomandate
de Durie şi Salmon, în măsură să exprime
indirect masa tumorală: valoarea Hb, a
I A
Ig monoclonală, a calciului şi creatininei
serice, prezenţa lizelor osoase ( figura 10%
I B
2).
III B
3%
II A
Suspiciunea de diagnostic a fost for-
32%
5%
mulată la aproximativ 75% dintre pa-
II B
cienţii din clinicile universitare ( figura
5%
29).
Profilul clinicilor care au formulat
suspiciunea a fost foarte divers, dar a
fost în concordanţă cu simptomatologia
pacientului cu MM ( figurile 30 şi 31).
Supuse exigenţelor diagnosticului po-
III A
zitiv şi diferenţial, încadrările diagnos-
tice amintite au condus la asimilarea
45%
lor ca manifestări clinice subsecvente
procesului de proliferare tumorală şi nu
ca entităţi proprii. Figura 28. Stadializarea MM
Concluzii
Recunoaşterea precoce a bolii, chiar
dacă nu este urmată „automat” de
25%
instituirea medicaţiei specifice, rămâne
benefică prin faptul că oferă posibilitatea
unei supravegheri de specialitate, per-
mite sesizarea trecerii bolii spre forma ei
activă, permite instituirea în timp util a
protocolului terapeutic adecvat. Diverse clinici
În prezenţa unor simptome semnal
sau numai a unor acuze nespecifice
cu evoluţie lent progresivă, se impune
Asistenta
efectuarea unor minime investigaţii
biologice: electroforeza deţine un loc
medicala primara
prioritar; o migrare de tip monoclonal
reprezintă primul pas obiectiv în con-
firmarea suspiciunii de MM; adevăra-
ta delimitare diagnostică urmează a fi
efectuată în clinica de profil pe baza
75%
datelor aspiratului medular şi a inves-
tigaţiilor suplimentare dictate de parti-
cularităţile cazului. n Figura 29. Provenienţa formulării suspiciunii de MM
Nr. 7 (2)/2009
pag. 63
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68