ZIUA a III-a: Slănic - Salina Târgu-Ocna - Bacău - Iași (16 mai 2018)
OBIECTIVE
•Probleme edilitar-urbanistice și socio-demografice. •Capital natural, uman și economic în procesul de dezvoltare teritorială. •Organizarea teritoriului în Tg. Ocna •Elemente de organizare și dezvoltare a Municipiului Iași
ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE
Vizitarea salinei de la Tg. Ocna Observații referitoare la capitalul natural, uman și economic în Podișul Moldovei. Identificarea unor problematici specifice. Întâlnire cu reprezentanții Facultății de Geografie și Geologie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, cu prezentarea Municipiului Iași și a problemelor de dezvoltare teritorială. Tur ghidat al Muncipiului Iași
http://www.salina.ro/).
Salina Tg. Ocna. (Sursa Intre
Oligocen si Miocen, pe aceste locuri a existat o lagună în care s-au format primele cristale cubice de sare. In perioadele de depunere clima a suferit ușoare modificări: sarea albă este barometrul timpului călduros, cu precipitații slabe și concentrații ridicate, sarea cenușie corespunde sezonului cu precipitații abundente. Plasarea în timp a
începuturilor exploatarii sării în zona orașului Tg.Ocna este greu de făcut, mai ales din lipsa unor documente. In lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează că data sigură a a deschiderii minelor de
sare din Moldova nu poate fi precizată. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este constituită de un hrisov domnesc din
care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Gârbovana, langa Caiuti (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Brosteanu). Primele exploatari au fost situate pe valea Oituzului, în jurul comunei Grozești unde se mai văd și
astăzi lacuri sărate. Între anii 1407-1434 cămărașia ocnelor se afla la
Tg.Trotuș, pecetea localității reprezenta un
salgău (muncitor venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. In „Descrierea Moldovei” Dimitrie Cantemir aminteste „Ocna si Trotușul, pe râul Trotuș – două
târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor”. Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub forma de clopot până în a II-a jumătate a
secolului al XIX-lea. Datorită bogației zăcământului de sare de la Targu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost
interesate să construiască și au realizat (1897), o cale ferata transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legatură între Transilvania și Moldova. Orașul a prosperat în directă legatură cu importanța economică a minelor de sare.
Interesul statului pentru exploatarea depozitelor salifere se observă și din activitatea de cercetare știintifică a problemelor legate de latura extractivă, de cunoaștere a volumului rezervelor de sare.
14
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65
